11 Greșeli Comune în Administrarea Suplimentelor Nutritive

Suplimentele nutritive au devenit o parte integrantă a rutinei de sănătate pentru mulți dintre noi. Cu toate acestea, există numeroase concepții greșite și practici inadecvate legate de utilizarea acestora. În acest articol, vom explora 11 greșeli frecvente pe care oamenii le fac atunci când iau suplimente și vom oferi sfaturi pentru o utilizare mai eficientă și mai sigură a acestora.

1. Momentul Administrării

Una dintre cele mai comune greșeli este alegerea momentului nepotrivit pentru a lua suplimentele. Mulți experți, inclusiv cel citat în sursa noastră, recomandă administrarea majorității suplimentelor dimineața. Acest lucru se datorează faptului că organismul nostru are nevoie de acești cofactori (substanțe care lucrează împreună pentru a produce un efect) în prima parte a zilei, când avem nevoie de mai multă energie.

Există, totuși, câteva excepții:

• Electroliții nu ar trebui luați chiar înainte de culcare, deoarece pot stimula eliminarea fluidelor din organism.
• Vitamina D poate fi luată fie dimineața, fie seara, în funcție de cum reacționează organismul dumneavoastră. Unele persoane pot dormi mai bine dacă o iau înainte de culcare.
• Suplimentele de calciu nu ar trebui luate chiar înainte de masă, deoarece pot neutraliza acidul gastric și pot inhiba digestia.

2. Administrarea Simultană a Prea Multor Suplimente

O altă greșeală frecventă este încercarea de a înghiți prea multe suplimente deodată. Acest lucru poate fi nu doar inconfortabil, ci și potențial periculos. Sursa noastră oferă un exemplu personal dramatic al riscurilor asociate cu această practică. Este mai sigur și mai confortabil să luați suplimentele în cantități mai mici, eventual cu apă sau în timpul mesei.

3. Introducerea Mai Multor Suplimente Simultan

Când încercați să rezolvați o problemă de sănătate, este tentant să începeți să luați mai multe suplimente noi în același timp. Cu toate acestea, această abordare vă face imposibil să determinați care supliment are efectul dorit (sau nedorit). Este mai înțelept să introduceți suplimentele unul câte unul, observând efectele fiecăruia în parte.

4. Ignorarea Importanței Dietei

Multe persoane cred că pot compensa o dietă nesănătoasă prin luarea de suplimente. Această mentalitate este greșită. Suplimentele sunt concepute pentru a completa o dietă sănătoasă, nu pentru a o înlocui. Indiferent de câte vitamine luați, dacă dieta dumneavoastră este dezechilibrată (de exemplu, conține prea mulți carbohidrați rafinați sau proteine insuficiente), nu veți obține beneficiile maxime ale suplimentelor.

5. Alegerea Celor Mai Ieftine Suplimente

Economia poate fi tentantă, dar când vine vorba de suplimente, cel mai ieftin produs nu este întotdeauna cea mai bună alegere. Multe suplimente ieftine conțin forme inferioare de vitamine și minerale, precum și aditivi inutili sau chiar dăunători. De exemplu, multe multivitamine ieftine conțin carbonat de calciu, o formă de calciu cu absorbție slabă, similară cu cea găsită în ciment.

În plus, multe suplimente sintetice ieftine pot să nu fie la fel de eficiente ca formele naturale și pot chiar să prezinte riscuri pentru sănătate. De exemplu, beta-carotenul sintetic a fost asociat cu un risc crescut de cancer în unele studii, în timp ce beta-carotenul din surse alimentare naturale nu prezintă acest risc.

6. Neglijarea Interacțiunilor cu Medicamentele

Interacțiunile dintre suplimente și medicamente pot fi complexe și uneori periculoase. De exemplu, luarea unui supliment care scade tensiunea arterială în timp ce luați deja un medicament pentru hipertensiune ar putea duce la o scădere prea mare a tensiunii. Este esențial să discutați cu medicul dumneavoastră despre toate suplimentele pe care le luați, mai ales dacă sunteți sub tratament medicamentos.

Totuși, în unele cazuri, suplimentele pot fi benefice alături de medicamente. De exemplu, probioticele sunt recomandate adesea în timpul unui tratament cu antibiotice pentru a menține flora intestinală sănătoasă. Sau, în cazul diabeticilor care iau metformin, berberina (un supliment natural) ar putea fi o adăugare benefică, sub supravegherea medicului.

7. Ignorarea Interacțiunilor dintre Vitamine și Minerale

Anumite vitamine și minerale interacționează între ele, fie în mod benefic, fie în mod negativ. De exemplu:

• Vitamina D3 necesită magneziu pentru a fi eficientă. Luarea de doze mari de D3 fără magneziu suficient poate fi ineficientă.
• Dozele mari de zinc pe termen lung pot duce la o deficiență de cupru.
• Consumul excesiv de sodiu fără potasiu suficient poate dezechilibra electroliții din organism.

Este important să înțelegeți aceste interacțiuni și să luați suplimentele în mod echilibrat, sau să alegeți formule care conțin combinații adecvate de nutrienți.

8. Atenție la Sfaturile Neavizate

În era informației, este ușor să găsim opinii despre suplimente din diverse surse. Cu toate acestea, nu toate aceste opinii sunt bazate pe o înțelegere profundă a biochimiei și nutriției. Este important să căutați sfaturi de la profesioniști cu experiență în domeniul nutriției și suplimentelor, nu doar de la oricine are o opinie.

În plus, fiți conștienți că multe instituții și jurnale medicale pot fi reticente în a publica informații pozitive despre anumite suplimente, în special vitamina D, din cauza potențialei competiții cu industria farmaceutică.

9. Dozaj Insuficient

Multe persoane iau suplimente în doze prea mici pentru a avea un efect terapeutic. Dozele recomandate zilnice sunt adesea stabilite la niveluri minime necesare pentru a preveni deficiențele, nu pentru a obține beneficii optime pentru sănătate.

De exemplu, doza minimă pentru vitamina B1 (tiamină) este considerată de mulți experți ca fiind prea mică pentru a avea efecte terapeutice semnificative. Similar, mulți oameni au nevoie de doze mai mari de vitamina D decât doza minimă sugerată, în special dacă au probleme genetice care afectează absorbția sau conversia vitaminei D.

10. Neglijarea Nevoilor Specifice ale Veganilor

Persoanele care urmează o dietă vegană au nevoie de o atenție specială în ceea ce privește suplimentarea. Anumite nutrienți sunt mai greu de obținut dintr-o dietă exclusiv pe bază de plante. Veganii ar trebui să ia în considerare suplimentarea cu:

• Vitamina B12
• Vitamina D3
• Acizi grași omega-3 (din surse de alge)
• Fier
• Zinc
• Iod
• Calciu

11. Frecvența Inadecvată a Dozării

Ultima, dar nu cea mai puțin importantă greșeală, este legată de frecvența cu care sunt luate suplimentele, în special vitamina D. Vitamina D are o durată de viață relativ scurtă în organism (aproximativ 24 de ore), ceea ce înseamnă că pentru a menține niveluri optime, ar trebui administrată zilnic.

Mulți experți recomandă o doză de întreținere de cel puțin 10.000 UI de vitamina D pe zi pentru adulți, deși acest lucru poate varia în funcție de factori individuali. Este important de menționat că riscurile asociate cu deficiența de vitamina D sunt considerate a fi mult mai mari decât riscurile asociate cu un exces moderat.

Concluzie

Suplimentele pot juca un rol important în menținerea și îmbunătățirea sănătății noastre, dar numai atunci când sunt utilizate corect. Evitarea acestor greșeli comune vă poate ajuta să maximizați beneficiile suplimentelor pe care le luați și să minimizați potențialele riscuri. Amintiți-vă întotdeauna să consultați un profesionist în domeniul sănătății înainte de a începe orice regim nou de suplimente, mai ales dacă aveți condiții medicale preexistente sau luați medicamente.

Bibliografie

1. Holick, M. F. (2007). Vitamin D deficiency. New England Journal of Medicine, 357(3), 266-281.
2. Heaney, R. P. (2008). Vitamin D in health and disease. Clinical Journal of the American Society of Nephrology, 3(5), 1535-1541.
3. Gröber, U., Schmidt, J., & Kisters, K. (2015). Magnesium in prevention and therapy. Nutrients, 7(9), 8199-8226.
4. Kamangar, F., & Emadi, A. (2012). Vitamin and mineral supplements: do we really need them?. International journal of preventive medicine, 3(3), 221.
5. Ronis, M. J., Pedersen, K. B., & Watt, J. (2018). Adverse effects of nutraceuticals and dietary supplements. Annual review of pharmacology and toxicology, 58, 583-601.
6. Yin, J., Xing, H., & Ye, J. (2008). Efficacy of berberine in patients with type 2 diabetes mellitus. Metabolism, 57(5), 712-717.
7. Craig, W. J. (2009). Health effects of vegan diets. The American journal of clinical nutrition, 89(5), 1627S-1633S.
8. Marcinowska-Suchowierska, E., Kupisz-Urbańska, M., Łukaszkiewicz, J., Płudowski, P., & Jones, G. (2018). Vitamin D toxicity–A clinical perspective. Frontiers in endocrinology, 9, 550.