Ficatul este un organ vital, esențial pentru detoxifierea organismului, metabolismul nutrienților și producerea de proteine cruciale. Cu toate acestea, anumite obiceiuri zilnice pot avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății hepatice. În acest articol, vom explora șapte obiceiuri nocive care pot afecta grav ficatul și vom oferi soluții bazate pe o dietă bogată în alimente de origine animală, cunoscute pentru beneficiile lor în susținerea sănătății hepatice.

1. Abuzul de Medicamente fără Prescripție

Utilizarea excesivă a medicamentelor fără prescripție, în special a acetaminofenului (paracetamolului), reprezintă un pericol major pentru ficat. Acetaminofenul este principala cauză de insuficiență hepatică acută în multe țări [1].

Pentru a proteja ficatul:

• Respectați întotdeauna dozele recomandate
• Evitați consumul de alcool când luați acetaminofen
• Fiți conștienți de prezența acetaminofenului în medicamentele combinate

Soluția nutritivă: Includeți în dieta dvs. alimente de origine animală bogate în colină, cum ar fi ficatul de vită sau de pui. Colina este esențială pentru funcția hepatică și metabolismul lipidelor [10]. Un studiu publicat în Current Opinion in Gastroenterology a arătat că o dietă bogată în colină poate ajuta la prevenirea și tratarea bolii ficatului gras non-alcoolic [10].

2. Stil de Viață Sedentar

Un stil de viață sedentar poate duce la acumularea de grăsime în ficat, crescând riscul de boală a ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) [3].

Soluția nutritivă: Pe lângă creșterea activității fizice, adoptați o dietă bogată în proteine animale. Carnea de vită, de miel și ouăle sunt surse excelente de proteine de înaltă calitate. Un studiu publicat în Gastroenterology a demonstrat că o dietă bogată în proteine animale poate reduce grăsimea hepatică și inflamația la persoanele cu diabet de tip 2 [11].

3. Alimentație Nesănătoasă

O dietă bogată în carbohidrați rafinați și zahăr poate duce la acumularea de grăsime în ficat și la dezvoltarea rezistenței la insulină [4].

Soluția nutritivă: Adoptați o abordare alimentară bazată pe produse animale:

• Consumați carne roșie grasă sau slabă, bogată în zinc și fier, nutrienți esențiali pentru sănătatea ficatului
• Includeți pește gras în dietă, cum ar fi somonul sau macroul, pentru aportul de acizi grași omega-3. Un studiu publicat în Journal of Hepatology a arătat că suplimentarea cu omega-3 poate îmbunătăți semnificativ starea ficatului gras non-alcoolic [12]
• Consumați organe, în special ficat, care sunt extrem de bogate în vitamina A, crucială pentru metabolismul hepatic [13]

4. Mâncatul din Comoditate

Alegerea alimentelor din comoditate, adesea bogate în grăsimi trans și zahăr adăugat, poate suprasolicita ficatul [5].

Soluția nutritivă:

• Planificați-vă mesele în avans, concentrându-vă pe proteine animale și grăsimi sănătoase
• Pregătiți mese simple cu carne, ouă sau pește
• Păstrați la îndemână gustări sănătoase, cum ar fi ouă fierte sau bucăți de carne uscată

Un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition a demonstrat că o dietă bogată în proteine și săracă în carbohidrați poate reduce rapid trigliceridele hepatice [14].

5. Stresul Cronic

Stresul cronic poate avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății ficatului, interferând cu metabolismul hepatic și crescând riscul de acumulare de grăsime în ficat.

Soluția nutritivă: Consumați alimente bogate în vitamina B, cum ar fi carnea de pui sau de curcan. Aceste alimente conțin triptofan, un aminoacid care poate ajuta la reducerea stresului și îmbunătățirea calității somnului [15]. Un studiu publicat în Nutrients a evidențiat rolul triptofanului în reglarea dispoziției și a funcției cognitive, cu posibile efecte benefice asupra axei intestin-creier [15].

6. Consumul Excesiv de Alcool

Consumul excesiv de alcool rămâne una dintre cele mai cunoscute cauze ale bolilor de ficat [6].

Soluția nutritivă: Dacă alegeți să consumați alcool, faceți-o cu moderație. Consumați alimente bogate în proteine înainte de a bea alcool, cum ar fi carnea slabă sau ouăle. Un studiu publicat în American Journal of Epidemiology a sugerat că o dietă bogată în proteine poate oferi o oarecare protecție împotriva efectelor nocive ale alcoolului asupra ficatului [16].

7. Deficiențe de Vitamine și Nutrienți

Deficiențele nutriționale pot afecta semnificativ funcția hepatică. Ficatul necesită o gamă largă de vitamine și minerale pentru a funcționa optim.

Soluția nutritivă: Concentrați-vă pe alimente de origine animală bogate în:

• Vitamina A: Ficatul de vită este una dintre cele mai bogate surse, esențială pentru regenerarea celulelor hepatice [13]
• Vitamina D: Gălbenușul de ou și peștele gras sunt surse excelente. Deși un studiu publicat în BMC Medicine nu a găsit efecte semnificative ale suplimentării cu vitamina D asupra NAFLD [17], menținerea unor niveluri adecvate de vitamina D rămâne importantă pentru sănătatea generală
• Vitamina B complex: Se găsește din abundență în carne, pește și ouă. Un studiu publicat în Journal of Investigative Medicine a arătat o asociere între nivelurile scăzute de vitamina B12 și severitatea steatozei hepatice [18]
• Zinc: Prezent în cantități mari în stridii, carne de vită și miel. Un studiu publicat în PloS One a demonstrat că deficiența de zinc poate exacerba leziunile hepatice induse de alcool [19]

Concluzie

Ficatul nostru este un organ remarcabil de rezistent, capabil să se regenereze și să se vindece. Cu toate acestea, obiceiurile nocive persistente îi pot depăși capacitățile de auto-reparare. Prin conștientizarea acestor obiceiuri dăunătoare și adoptarea unei diete bogate în nutrienți, bazată pe alimente de origine animală, putem face pași importanți în protejarea și îmbunătățirea sănătății ficatului nostru.

Amintiți-vă că schimbările de stil de viață durabile sunt cheia pentru menținerea unui ficat sănătos pe termen lung. Începeți cu pași mici, cum ar fi includerea mai multor alimente de origine animală în dietă, creșterea activității fizice și gestionarea mai eficientă a stresului. Cu timpul, aceste mici schimbări pot avea un impact semnificativ asupra sănătății ficatului dumneavoastră și a bunăstării generale.

Bibliografie

1. Yoon, E., Babar, A., Choudhary, M., Kutner, M., & Pyrsopoulos, N. (2016). Acetaminophen-Induced Hepatotoxicity: a Comprehensive Update. Journal of Clinical and Translational Hepatology, 4(2), 131–142.
2. Abenavoli, L., Capasso, R., Milic, N., & Capasso, F. (2010). Milk thistle in liver diseases: past, present, future. Phytotherapy Research, 24(10), 1423-1432.
3. Romero-Gómez, M., Zelber-Sagi, S., & Trenell, M. (2017). Treatment of NAFLD with diet, physical activity and exercise. Journal of Hepatology, 67(4), 829-846.
4. Jensen, T., Abdelmalek, M. F., Sullivan, S., Nadeau, K. J., Green, M., Roncal, C., … & Johnson, R. J. (2018). Fructose and sugar: A major mediator of non-alcoholic fatty liver disease. Journal of Hepatology, 68(5), 1063-1075.
5. Oddy, W. H., Herbison, C. E., Jacoby, P., Ambrosini, G. L., O’Sullivan, T. A., Ayonrinde, O. T., … & Mori, T. A. (2013). The Western dietary pattern is prospectively associated with nonalcoholic fatty liver disease in adolescence. The American Journal of Gastroenterology, 108(5), 778-785.
6. World Health Organization. (2018). Global status report on alcohol and health 2018. World Health Organization.
7. Sato, K., Gosho, M., Yamamoto, T., Kobayashi, Y., Ishii, N., Ohashi, T., … & Yoneda, M. (2015). Vitamin E has a beneficial effect on nonalcoholic fatty liver disease: a meta-analysis of randomized controlled trials. Nutrition, 31(7-8), 923-930.
8. Eliades, M., Spyrou, E., Agrawal, N., Lazo, M., Brancati, F. L., Potter, J. J., … & Hernaez, R. (2013). Meta‐analysis: vitamin D and non‐alcoholic fatty liver disease. Alimentary Pharmacology & Therapeutics, 38(3), 246-254.
9. Stamoulis, I., Kouraklis, G., & Theocharis, S. (2007). Zinc and the liver: an active interaction. Digestive Diseases and Sciences, 52(7), 1595-1612.
10. Corbin, K. D., & Zeisel, S. H. (2012). Choline metabolism provides novel insights into nonalcoholic fatty liver disease and its progression. Current Opinion in Gastroenterology, 28(2), 159-165.
11. Markova, M., Pivovarova, O., Hornemann, S., Sucher, S., Frahnow, T., Wegner, K., … & Pfeiffer, A. F. (2017). Isocaloric diets high in animal or plant protein reduce liver fat and inflammation in individuals with type 2 diabetes. Gastroenterology, 152(3), 571-585.
12. Parker, H. M., Johnson, N. A., Burdon, C. A., Cohn, J. S., O’Connor, H. T., & George, J. (2012). Omega-3 supplementation and non-alcoholic fatty liver disease: a systematic review and meta-analysis. Journal of Hepatology, 56(4), 944-951.
13. Saeed, A., Hoekstra, M., Hoeke, M. O., Heegsma, J., & Faber, K. N. (2017). The interrelationship between bile acid and vitamin A homeostasis. Biochimica et Biophysica Acta (BBA)-Molecular and Cell Biology of Lipids, 1862(5), 496-512.
14. Browning, J. D., Baker, J. A., Rogers, T., Davis, J., Satapati, S., & Burgess, S. C. (2011). Short-term weight loss and hepatic triglyceride reduction: evidence of a metabolic advantage with dietary carbohydrate restriction. The American Journal of Clinical Nutrition, 93(5), 1048-1052.
15. Jenkins, T. A., Nguyen, J. C., Polglaze, K. E., & Bertrand, P. P. (2016). Influence of tryptophan and serotonin on mood and cognition with a possible role in the gut-brain axis. Nutrients, 8(1), 56.
16. Jiang, R., Hu, F. B., Giovannucci, E. L., Rimm, E. B., Stampfer, M. J., Spiegelman, D., … & Willett, W. C. (2003). Joint association of alcohol and folate intake with risk of major chronic disease in women. American Journal of Epidemiology, 158(8), 760-771.
17. Barchetta, I., Del Ben, M., Angelico, F., Di Martino, M., Fraioli, A., La Torre, G., … & Cavallo, M. G. (2016). No effects of oral vitamin D supplementation on non-alcoholic fatty liver disease in patients with type 2 diabetes: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. BMC Medicine, 14(1), 92.
18. Koplay, M., Gulcan, E., & Ozkan, F. (2011). Association between serum vitamin B12 levels and the degree of steatosis in patients with nonalcoholic fatty liver disease. Journal of Investigative Medicine, 59(7), 1137-1140.
19. Zhong, W., Zhao, Y., Sun, X., Song, Z., McClain, C. J., & Zhou, Z. (2015). Dietary zinc deficiency exaggerates ethanol-induced liver injury in mice: involvement of intrahepatic and extrahepatic factors. PloS one, 10(6), e0127094.