Cum am învins diabetul cu furculița și cuțitul
11 iulie 2024Diabetul de tip 2- adaptarea fiziologică la excesul de carbohidrați
13 iulie 2024Ca pacient diagnosticat cu diabet de tip 2, relația mea cu glicemia a fost adesea tumultuoasă. Însă, pe măsură ce am aprofundat înțelegerea rolului insulinei și a impactului rezistenței la insulină asupra organismului meu, am descoperit o nouă perspectivă în abordarea acestei afecțiuni. Permiteți-mi să vă împărtășesc experiența mea și să arunc o lumină asupra complexității interacțiunii dintre insulină și corpul meu.
Insulina: Aliat sau Adversar?
Insulina, hormonul vital produs de pancreas, ar trebui să fie un aliat de nădejde în menținerea echilibrului glicemic. În condiții normale, rolurile sale principale sunt:
Stimularea ficatului pentru stocarea glucozei sub formă de glicogen
Facilitarea absorbției glucozei de către mușchi pentru producerea de energie
Promovarea stocării grăsimilor în țesutul adipos
Cu toate acestea, în cazul diabetului de tip 2, corpul meu a dezvoltat o rezistență la insulină, creând o situație paradoxală: deși pancreasul produce insulină, uneori chiar în exces, celulele mele nu mai răspund eficient la semnalele acesteia.
Cercul Vicios al Rezistenței la Insulină
Imaginați-vă un sistem de comunicare defectuos, unde mesajele insulinei sunt ignorate de celule. Ca urmare, nivelul de zahăr din sânge rămâne ridicat, determinând pancreasul să producă și mai multă insulină într-o încercare disperată de a normaliza glicemia. Acest ciclu nefast conduce la:
Niveluri crescute de insulină în sânge (hiperinsulinemie)
Epuizarea progresivă a celulelor beta pancreatice, responsabile de producția de insulină
Creștere în greutate, ca efect al promovării excesive a stocării grăsimilor
Agravarea rezistenței la insulină, pe măsură ce nivelurile crescute de insulină desensibilizează și mai mult celulele
Imperativul Reducerii Nivelului de Insulină
Aici intervine aparentul paradox al diabetului de tip 2: pentru a-mi îmbunătăți controlul glicemic, trebuie să reduc nivelul de insulină din organism. Rațiunea din spatele acestei abordări este următoarea:
Nivelurile mai scăzute de insulină pot restabili sensibilitatea celulară la acest hormon
Reducerea insulinei facilitează scăderea în greutate, ceea ce, la rândul său, îmbunătățește sensibilitatea la insulină
Diminuarea nivelului de insulină poate preveni epuizarea celulelor beta pancreatice
Strategii pentru Reducerea Nivelului de Insulină
Procesul de reducere a insulinei implică o abordare multifațetată:
Modificarea dietei: Adoptarea unei diete cu conținut scăzut de carbohidrați și bogată în grăsimi sănătoase (LCHF), cu accent pe alimente de origine animală, ajută la prevenirea vârfurilor de glucoză care stimulează eliberarea de insulină.
Exercițiu fizic regulat: Activitatea fizică îmbunătățește semnificativ sensibilitatea la insulină a țesutului muscular, optimizând absorbția glucozei.
Managementul stresului: Stresul cronic poate eleva nivelurile de cortizol, exacerbând rezistența la insulină. Tehnicile de relaxare și mindfulness pot juca un rol crucial în gestionarea acestui aspect.
Somn adecvat: Privarea de somn poate compromite sensibilitatea la insulină și poate stimula apetitul. Asigurarea unui somn de calitate este esențială în acest proces.
Post intermitent: Perioadele de post controlat pot contribui la reducerea nivelurilor de insulină și la îmbunătățirea sensibilității la acest hormon.
Hidratare: Apa și electroliții sunt indispensabile pentru o funcționare optimă a organismului.
Rezultate Anticipate
Pe măsură ce nivelul de insulină scade și sensibilitatea la insulină se ameliorează, pot observa:
O stabilizare a nivelurilor glicemiei
Scădere ponderală, în special în zona abdominală
Îmbunătățirea nivelului de energie și a stării generale de sănătate
Potențiala reducere sau chiar eliminare a necesității medicației antidiabetice
Drumul spre Remisie: O Călătorie de Autodescoperire
Înțelegerea profundă a rolului insulinei în organism și a impactului rezistenței la insulină mi-a oferit o nouă perspectivă asupra diabetului de tip 2. Reducerea nivelului de insulină nu este o soluție instantanee, ci un proces ce necesită dedicare, răbdare și perseverență.
Prin implementarea acestor modificări ale stilului de viață o monitorizare atenta a valorilor glicemiei și a insulinei aspir să-mi readuc organismul într-o stare de echilibru metabolic – ceea ce în termeni medicali se numește remisie a diabetului de tip 2. Este o călătorie plină de provocări, dar care promite o viață mai sănătoasă și mai echilibrată.
În această odisee metabolică, fiecare pas înainte, oricât de mic, reprezintă o victorie în lupta pentru sănătate și longevitate. Cu determinare și îngrijire adecvată, visul unei vieți libere de complicațiile diabetului poate deveni realitate.
1 Comentariu
Multumesc mult..o explicatie pe intelesul tuturor!