Gastrita Atrofică: Patogeneză, Consecințe Metabolice și Intervenții Nutriționale cu Dieta LCHF

Gastrita atrofică reprezintă o afecțiune digestivă cronică caracterizată prin pierderea progresivă a celulelor glandulare din mucoasa stomacală, cu atrofia glandelor fundice și reducerea sau absența secreției de acid clorhidric („achlorhidrie”), a pepsinei și a factorului intrinsec. Această afecțiune are consecințe majore asupra digestiei, absorbției nutrienților și homeostaziei sistemice.

Etiologia gastritei atrofice include cauze autoimune (gastrita autoimună) și infecțioase (infecția cronică cu Helicobacter pylori). Pe termen lung, gastrita atrofică poate duce la metaplazie intestinală și adenocarcinom gastric. În context clinic, simptomele sunt adesea nespecifice: balonare, senzație de plenitudine, scădere ponderală, anemie, tulburări neuropsihiatrice.

Datorită implicațiilor sistemice ale acestei patologii, intervențiile terapeutice nu se rezumă la farmacoterapie, ci impun o strategie integrată, inclusiv corectarea deficiențelor nutriționale și adaptarea alimentației. Acest articol explorează rolul unei diete low-carb, high-fat (LCHF), cu accent pe surse alimentare animale, în prevenția progresiei și ameliorarea simptomelor gastritei atrofice.

Fiziopatologia gastritei atrofice

Gastrita atrofică debutează printr-un proces inflamator cronic, care determină distrugerea treptată a celulelor parietale din mucoasa gastrică. Aceste celule sunt responsabile de secreția acidului clorhidric și a factorului intrinsec. Absența acidului gastric conduce la:

• digestie incompletă a proteinelor
• proliferare bacteriană excesivă în stomac
• absorbție redusă de fier, calciu, zinc, magneziu și vitamina B12
• absorbție alterată a altor micronutrienți liposolubili

Deficitul de acid gastric contribuie și la disbioză intestinală, tranzit lent și inflamație intestinală persistentă. Factorul intrinsec, secretat tot de celulele parietale, este necesar pentru absorbția vitaminei B12 la nivel ileal. Lipsa acestuia produce anemie megaloblastică și tulburări neurologice (parestezii, confuzie, instabilitate emoțională).

Consecințe metabolice ale gastritei atrofice

Efectele sistemice ale acestei afecțiuni sunt complexe:

• Anemie: prin deficit de fier și vitamina B12
• Tulburări neurologice: neuropatie periferică, ataxie, demență subcortică
• Sarcopenie: pierdere de masă musculară în context de malabsorbție proteică
• Risc crescut de osteoporoză: prin absorbție deficitară de calciu și magneziu
• Imunitate scăzută: alterarea microbiomului intestinal reduce rezistența antiinfecțioasă
• Tulburări endocrine: interacțiuni cu metabolismul tiroidian și pancreatic

De ce este indicată dieta LCHF în gastrita atrofică

Dieta LCHF presupune un aport redus de carbohidrați (⁤20 g/zi) și un aport crescut de grăsimi și proteine de calitate, preponderent de origine animală. Este o intervenție dietetică antiinflamatoare, hipoglicemiantă și dens nutritivă.

Beneficiile specifice ale dietei LCHF în gastrita atrofică:

Reducerea inflamației gastrice: Eliminarea cerealelor, leguminoaselor, zaharurilor și uleiurilor vegetale rafinate reduce povara antigenică și inflamația cronică la nivelul mucoasei.

Aport crescut de nutrienți biodisponibili: Carnea, ouăle și organele sunt surse concentrate de B12, fier hemic, zinc, colină, vitamina A, D, E, K2 și acizi grași esențiali. Acestea se absorb mai ușor decât omologii vegetali, mai ales în lipsa acidului gastric.

Reducerea disbiozei: Dieta LCHF, săracă în fibre fermentabile, reduce proliferarea bacteriilor patogene favorizată de hipoclorhidrie.

Menținerea glicemiei stabile: Evitarea hiperglicemiei și a hiperinsulinemiei reduce stresul oxidativ și inflamația sistemică.

Toleranța digestivă crescută: Proteinele animale și grăsimile sănătoase sunt mai bine tolerate în gastrita atrofică decât alimentele bogate în carbohidrați complexi, care fermentată în exces.

Evitarea alimentelor iritante: Excluderea alimentelor procesate, a glutenului și a lectinelor reduce stresul imun asupra stomacului.

Implementarea dietei LCHF

Alimente recomandate:

• carne roșie: vită, porc, miel, vânat
• carne albă: pui, curcan, rață
• pește gras: somon, macrou, sardine
• organe: ficat, rinichi, inimă, creier
• ouă: preferabil moi sau fierte
• grăsimi: unt clarificat, untură, seu, ulei de cocos, ulei de măsline extravirgin
• supă de oase, aspic, gelatină
• legume cu conținut redus de fibre: dovlecel, sparanghel, sfeclă, castravete fiert, spanac fiert

Alimente de evitat:

• cereale: grâu, orz, ovăz, porumb, orez
• pseudocereale: hrișcă, quinoa, amarant
• leguminoase: linte, mazăre, fasole
• fructe dulci și citrice
• lactate nefermentate
• zahăr, miere, siropuri
• uleiuri vegetale rafinate: floarea-soarelui, rapiță, porumb
• alcool, cafea, condimente iritante

Suplimentare recomandată

Betaine HCl + pepsină: suplimentează secreția de acid gastric, favorizează digestia proteinelor

Enzime digestive (lipază, protează, amilază, bilă de bou): esențiale în context de secreții digestive deficitare

Vitamina B12 (metilcobalamină): preferabil injectabil sau sublingual, pentru bypass-ul absorbției ileale

L-glutamină: aminoacid cu efect regenerativ asupra epiteliului digestiv

Colagen hidrolizat: sursă de glicină și prolină pentru refacerea mucoasei gastrice

Probiotice cu spectru larg: susțin echilibrul florei intestinale

Zinc carnosină: demonstrat în studii că favorizează refacerea mucoasei gastrice

Concluzie

Gastrita atrofică este o afecțiune cronică cu implicații sistemice importante. O intervenție nutrițională bine formulată, precum dieta LCHF axată pe alimente animale, poate contribui semnificativ la reducerea simptomelor, corectarea deficiențelor și ameliorarea calității vieții pacienților. Această strategie presupune, pe lângă controlul alimentar strict, o suplimentare adecvată și o abordare integrată, adaptată individual.

Studii și dovezi

• Zhang X, et al. „Zinc Carnosine and Gastric Mucosal Protection: A Meta-analysis.” World J Gastroenterol. 2015.
• Martinsen TC, et al. „The role of pepsin and other proteolytic enzymes in the development of gastric mucosal injury.” Scand J Gastroenterol. 2005.
• O’Connor A, et al. „Helicobacter pylori infection and the development of gastric cancer.” Gastroenterol Clin North Am. 2013.
• Feinle-Bisset C, et al. „Effect of carbohydrate and fat on appetite and the brain.” Nutrition. 2012.
• Ludwig DS. „The glycemic index: physiological mechanisms relating to obesity, diabetes, and cardiovascular disease.” JAMA. 2002.
• Kaplan GG, et al. „The role of diet in the prevention and treatment of inflammatory bowel disease.” Gastroenterol Clin North Am. 2013.