LCHF: Dincolo de Colesterol

În ultimii ani, dieta low-carb, high-fat (LCHF) a câștigat o popularitate semnificativă în rândul celor care caută să-și îmbunătățească sănătatea și să-și gestioneze greutatea. Contrar opiniilor tradiționale care au promovat o dietă săracă în grăsimi pentru sănătatea cardiovasculară, cercetările recente sugerează că o dietă LCHF, în special cea bazată pe produse de origine animală de înaltă calitate, ar putea oferi beneficii semnificative pentru sănătatea inimii. Acest articol explorează în profunzime potențialele avantaje cardiovasculare ale dietei LCHF, examinând dovezile științifice disponibile și oferind o perspectivă nuanțată asupra acestui subiect complex.

Impactul Dietei LCHF asupra Profilului Lipidic

Creșterea Colesterolului HDL

Unul dintre cele mai notabile efecte ale dietei LCHF este capacitatea sa de a crește semnificativ nivelurile de colesterol HDL (lipoproteine cu densitate ridicată), adesea numit „colesterolul bun”. Numeroase studii au demonstrat această tendință, cu creșteri ale HDL variind între 5% și 15% [1].

Colesterolul HDL joacă un rol crucial în sănătatea cardiovasculară prin:

• Transportul colesterolului în exces de la țesuturi înapoi la ficat pentru eliminare
• Reducerea inflamației în pereții arteriali
• Îmbunătățirea funcției endoteliale

Un studiu de referință publicat în New England Journal of Medicine a arătat că pentru fiecare creștere de 1 mg/dL a HDL-ului, riscul de boli coronariene scade cu 2-3% [2]. Prin urmare, creșterea substanțială a HDL-ului observată în dieta LCHF ar putea avea implicații semnificative pentru reducerea riscului cardiovascular.

Reducerea Trigliceridelor

Pe lângă creșterea HDL-ului, dieta LCHF are un efect remarcabil asupra nivelurilor de trigliceride din sânge. Trigliceridele sunt o formă de grăsime de depozitare în organism, iar nivelurile ridicate sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

Studiile au arătat că adoptarea unei diete LCHF poate duce la o reducere a trigliceridelor cu 30-50% [3]. Acest efect este atribuit în principal reducerii aportului de carbohidrați, în special de zahăr și alimente procesate, care sunt principalii factori care stimulează producția de trigliceride în ficat.

Reducerea trigliceridelor are mai multe beneficii potențiale:

• Îmbunătățirea sensibilității la insulină
• Reducerea riscului de formare a plăcii aterosclerotice
• Scăderea riscului de pancreatită

Efectul asupra Colesterolului LDL

Impactul dietei LCHF asupra colesterolului LDL (lipoproteine cu densitate scăzută) este mai complex și variabil. Unele studii au raportat o creștere ușoară a LDL-ului, în timp ce altele au observat o scădere sau nicio schimbare semnificativă [4].

Este important de notat că dieta LCHF tinde să modifice compoziția particulelor de LDL, favorizând particulele mari, flotante, care sunt considerate mai puțin aterogene decât particulele mici, dense. Această schimbare în distribuția particulelor de LDL poate fi benefică pentru sănătatea cardiovasculară, chiar dacă nivelul total de LDL rămâne constant sau crește ușor [5].

Reducerea Inflamației Sistemice

Inflamația cronică la nivel sistemic este recunoscută din ce în ce mai mult ca un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Dieta LCHF bazată pe produse animale de calitate poate contribui la reducerea inflamației prin mai multe mecanisme:

1. Eliminarea alimentelor pro-inflamatorii: Carbohidrații rafinați, zahărul și uleiurile vegetale procesate, care sunt eliminate în dieta LCHF, sunt cunoscute pentru potențialul lor pro-inflamator.
2. Creșterea aportului de acizi grași omega-3: Produsele animale de calitate, în special peștele gras și carnea de la animale hrănite cu iarbă, sunt surse excelente de acizi grași omega-3, cunoscuți pentru proprietățile lor anti-inflamatorii [6].
3. Îmbunătățirea sănătății intestinale: Dieta LCHF poate promova o floră intestinală mai sănătoasă, reducând permeabilitatea intestinală („intestinul permeabil”) și, prin urmare, diminuând o sursă importantă de inflamație sistemică [7].
4. Reducerea stresului oxidativ: Prin eliminarea carbohidraților rafinați și a zahărului, dieta LCHF poate reduce formarea de produși finali de glicație avansată (AGEs), care contribuie la stresul oxidativ și inflamație [8].

Markeri inflamatori precum proteina C-reactivă (CRP) și factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α) au fost observați să scadă semnificativ la persoanele care adoptă o dietă LCHF [9]. Această reducere a inflamației sistemice poate avea efecte protectoare semnificative asupra sistemului cardiovascular pe termen lung.

Îmbunătățirea Sensibilității la Insulină

Rezistența la insulină este strâns legată de dezvoltarea bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2. Dieta LCHF a demonstrat capacitatea de a îmbunătăți semnificativ sensibilitatea la insulină, ceea ce poate avea efecte benefice indirecte asupra sănătății cardiovasculare [10].

Mecanismele prin care dieta LCHF îmbunătățește sensibilitatea la insulină includ:

• Reducerea nivelurilor de insulină circulantă
• Scăderea depozitelor de grăsime viscerală
• Îmbunătățirea funcției mitocondriale
• Optimizarea utilizării grăsimilor ca sursă primară de energie

Îmbunătățirea sensibilității la insulină poate duce la:

• Reducerea riscului de diabet de tip 2
• Îmbunătățirea controlului glicemic
• Scăderea riscului de ateroscleroză
• Optimizarea metabolismului lipidic

Efecte asupra Tensiunii Arteriale

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Studiile au arătat că dieta LCHF poate avea un efect benefic asupra tensiunii arteriale, cu reduceri moderate ale atât a tensiunii sistolice, cât și a celei diastolice [11].

Mecanismele propuse pentru acest efect includ:

• Reducerea nivelurilor de insulină, care poate duce la o excreție renală îmbunătățită a sodiului
• Îmbunătățirea funcției endoteliale
• Scăderea activității sistemului nervos simpatic

Este important de menționat că efectul asupra tensiunii arteriale poate varia în funcție de compoziția exactă a dietei LCHF și de factori individuali.

Considerații și Adaptare Individuală

În timp ce studiile și observațiile clinice sugerează beneficii potențiale semnificative ale dietei LCHF pentru sănătatea cardiovasculară, este esențial să recunoaștem că răspunsul individual poate varia considerabil. Factori precum genetica, stilul de viață, starea de sănătate preexistentă și compoziția exactă a dietei pot influența rezultatele.

Câteva considerații importante includ:

1. Calitatea alimentelor: Nu toate dietele LCHF sunt create egale. O dietă bazată pe alimente integrale, neprocesate, cu accent pe grăsimi sănătoase (precum cele din carne roșie, pește gras, avocado, nuci și ulei de măsline) este probabil să ofere cele mai mari beneficii.
2. Monitorizare medicală: Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare preexistente sau factori de risc semnificativi ar trebui să adopte dieta LCHF doar sub supravegherea atentă a unui profesionist medical.
3. Testare regulată: Monitorizarea regulată a profilului lipidic, a markerilor inflamatori și a altor parametri cardiovasculari este esențială pentru a evalua răspunsul individual și a face ajustări dacă este necesar.
4. Activitate fizică: Combinarea dietei LCHF cu exerciții fizice regulate poate amplifica beneficiile cardiovasculare.
5. Echilibru nutrițional: Asigurarea unui aport adecvat de micronutrienți, în special electroliți și vitamine solubile în apă, este importantă în contextul unei diete LCHF.

Concluzie

Deși subiectul rămâne controversat și necesită cercetări suplimentare, dovezile actuale sugerează că o dietă LCHF bine formulată, bazată pe produse animale de calitate, poate oferi beneficii semnificative pentru sănătatea cardiovasculară. Îmbunătățirea profilului lipidic, reducerea inflamației sistemice, optimizarea sensibilității la insulină și potențialele efecte pozitive asupra tensiunii arteriale sunt mecanisme prin care această abordare nutrițională ar putea contribui la reducerea riscului cardiovascular.

Cu toate acestea, este crucial să subliniem că dieta LCHF nu este o soluție universală și că răspunsul individual poate varia. Adoptarea acestei diete ar trebui făcută în mod informat, preferabil sub îndrumarea unui profesionist din domeniul sănătății, și cu o monitorizare atentă a parametrilor de sănătate relevanți.

În cele din urmă, sănătatea cardiovasculară optimă este rezultatul unei abordări holistice care include nu doar dieta, ci și exercițiul fizic regulat, gestionarea stresului, somnul de calitate și alte practici de stil de viață sănătos.

Bibliografie

1. Volek, J. S., & Phinney, S. D. (2011). The Art and Science of Low Carbohydrate Living: An Expert Guide to Making the Life-Saving Benefits of Carbohydrate Restriction Sustainable and Enjoyable. Beyond Obesity LLC.
2. Gordon, D. J., et al. (1989). High-density lipoprotein cholesterol and cardiovascular disease. Four prospective American studies. Circulation, 79(1), 8-15.
3. Forsythe, C. E., et al. (2008). Comparison of Low Fat and Low Carbohydrate Diets on Circulating Fatty Acid Composition and Markers of Inflammation. Lipids, 43(1), 65-77.
4. Mansoor, N., et al. (2016). Effects of low-carbohydrate diets v. low-fat diets on body weight and cardiovascular risk factors: a meta-analysis of randomised controlled trials. British Journal of Nutrition, 115(3), 466-479.
5. Siri-Tarino, P. W., et al. (2010). Saturated fat, carbohydrate, and cardiovascular disease. The American Journal of Clinical Nutrition, 91(3), 502-509.
6. Calder, P. C. (2015). Marine omega-3 fatty acids and inflammatory processes: Effects, mechanisms and clinical relevance. Biochimica et Biophysica Acta (BBA) – Molecular and Cell Biology of Lipids, 1851(4), 469-484.
7. Fasano, A. (2012). Leaky gut and autoimmune diseases. Clinical Reviews in Allergy & Immunology, 42(1), 71-78.
8. Uribarri, J., et al. (2011). Advanced Glycation End Products in Foods and a Practical Guide to Their Reduction in the Diet. Journal of the American Dietetic Association, 111(1), 1940-1947.
9. Forsythe, C. E., et al. (2008). Comparison of Low Fat and Low Carbohydrate Diets on Circulating Fatty Acid Composition and Markers of Inflammation. Lipids, 43(1), 65-77.
10. Volek, J. S., et al. (2009). Carbohydrate Restriction has a More Favorable Impact on the Metabolic Syndrome than a Low Fat Diet. Lipids, 44(4), 297-309.
11. Bhanpuri, N. H., et al. (2018). Cardiovascular disease risk factor responses to a type 2 diabetes care model including nutritional ketosis induced by sustained carbohydrate restriction at 1 year: an open label, non-randomized, controlled study. Cardiovascular Diabetology, 17(1), 56.